information-1294813_1280Instructiune pentru aplicarea legilor achizitiilor publice si sectoriale | Idelis


achizitiiLa data de 29.11.2016, Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 904/2016 care abrogă expres HG nr. 1183/2014 privind nominalizarea autorităților implicate în sistemul de management și control al fondurilor europene structurale și de investiții 2014-2020.

Principalele modificări cu privire la autoritățile implicate în sistemul de management și control al fondurilor europene structurale și de investiții 2014-2020 sunt:

  1. Centrul Naţional de Dezvoltare a Învățământului Profesional şi Tehnic nu mai îndeplinește rolul de organism intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman, aceasta funcție fiind preluata de către Ministerul Educației si Cercetării Științifice. A se vedea art. 10 din HG nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.
  2. Ministerul Transporturilor devine organism intermediar pentru Programul Operațional Infrastructură Mare – Axa 1 și 2 care va gestiona proiectele din domeniul transporturilor. A se vedea OUG nr. 68/2015.
  3. AM POIM și direcțiilor teritoriale ale AM POIM (constituite în baza Legii nr. 315/2004 care au îndeplinit rolul de OI POS Mediu) vor implementa axele 3, 4, 5, 6, 7 şi 8 din cadrul POIM, respectiv vor gestiona portofoliului de proiecte POIM pentru sectoarele de mediu și energie. Astfel, Organismul Intermediar pentru sectorul de energie este desființat.

Cu privire la aceste modificări am 2 comentarii:

  • Cum va fi respectată independența Ministerului Transporturilor în calitate de Organism Intermediar în condițiile în care are sub autoritate majoritatea beneficiarilor Programului operaţional Infrastructura Mare din domeniul transporturilor?
  • Cum este respectat Acordul de Parteneriat în condițiile în care Organismul Intermediar pentru Energie a fost prevăzut ca organism intermediar în cadrul Acordului de parteneriat pentru perioada de programare 2014-2020 pentru domeniul energie?

Dacă tot așteptăm, încă, lansarea de apeluri din cadrul POIM … să așteptăm și acreditarea AM POIM de către Autoritatea de Audit.

Sursa: Nota de Fundamentare – HG nr. 904/29.11.2016


floor-plan-1474454_1920În luna septembrie 2016 va fi stabilit traseul autostrăzii Sibiu-Piteşti conform declarației lui Că­tă­­lin Ho­mor, Directorul general al Companiei Naţionale de Auto­străzi şi Drumuri Na­ţi­ona­le din România dată într-un in­ter­viu acordat revistei Capital.

În perioada următoare se definitivează traseul pentru loturile 2 şi 3, respectiv pe o lungime de aproximativ 50 de kilometri. CNADNR ia în calcul licitarea fiecărui lot de autostradă aflat pe porţiunea Sibiu-Piteşti.

”Studiul de fezabilitate complet pentru cele două loturi se va preda până la sfârşitul acestei luni. Pentru loturile 2, 3 şi 4 termenul de predare a studiului de fezabilitate este aprilie 2017. Termenul iulie 2016 pentru acest studiu de fezabilitate a fost nerealist, un astfel de studiu de fezabilitate pentru o autostradă care traversează munţii nu se face în câteva luni, trebuie suficient timp pentru obţinerea tuturor informaţiilor necesare pentru finalizarea acestuia”, a declarat Că­tă­­lin Ho­mor.

Licitatia pentru revizuirea SF-ului pentru Sibiu – Pitesti a fost lansata pe 1 iunie 2014 cu o valoare estimata de 11,4 milioane de euro si termene nerealist de mici: 4 luni pentru sectiunile de capat (Secţiunea 1 Sibiu-Boiţa şi Secţiuna 5 Curtea  de  Argeş-Piteşti), 12 luni pentru restul proiectului (Sectiunea 2 Boiţa-Racoviţa, Sectiunea 3 Racoviţa-Văleni, Secţiunea 4 Valeni-Curtea de Argeş şi Sectiunea 6 DN73C Tigveni-Râmnicu Valcea). Contractul a fost atribuit în iunie 2015 pentru aproximativ 6,3 milioane de euro.

Intr-un raport din 28 iunie 2013, conform Hotnews, JASPERS indica o valoare medie a contractului de circa 32 de milioane de euro, iar in rapoartele ulterioare indica circa 29 de luni ca termen realist pentru realizarea efectiva a SF-ului, cu o perioada pentru proiectare de pana la 18 luni.

Chiar dacă CNADNR a lansat procedura de licitație cu utilizarea unor termene nerealiste de elaborare a documentației tehnice, DE CE ofertanții au acceptat aceste termene prin depunerea de oferte și ulterior semnarea de către ofertantul câștigător a unui contract de prestări servicii?

Orice modificare a contractului față de clauzele prevăzute ca fiind obligatorii în cadrul documentației de atribuire creează premisele încălcării atât a principiului transparenței cât și a principiului tratamentului egal.

 


MDRAP a publicat la data de 12.08.2016 în consultare publică un proiect de ordin cu privire la actualizarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Astfel, se are modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de consconsultare publica - modificare legetrucţii.

Modificările şi completările aduse de actualul proiect de „Ordin pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii” vizează:

  • Corelarea trimiterilor conţinute de prevederile Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 (numite în continuare Normele metodologice) referitoare la unele articole din Legea nr. 50/1991, în prezent abrogate;
  • Corelarea trimiterilor conţinute de prevederile Normelor metodologice referitoare la alte acte normative, în prezent înlocuite de alte acte normative.
  • Abrogarea unora dintre prevederile Normelor metodologice ca urmare a redundanţei acestora generată de reproducerea normelor juridice aflate în Legea nr. 50/1991.
  • Clarificarea prin modificare/completare a unora dintre prevederile Normelor metodologice.
  • Corelarea atribuţiilor principale în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcţii ale structurilor de specialitate precizate în Normele metodologice cu cele prevăzute atât de Legea nr. 215/2001, cât şi de Legea nr. 350/2001.
  • Clarificarea problematicii funcţionării permanente a aparatului primăriilor prin posibilitatea delegării atribuţiilor primarului în baza Art. 65 din Legea nr. 215/2001
  • Eliminarea prevederilor Normelor metodologice referitoare la intrarea în legalitate a lucrărilor de construcţii executate fără autorizaţie de construire, ca urmare a inconsecvenţei prevederile Art. 5 alin. (1) din Metodologia de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/84/76/1284 din 27 aprilie 2010, care stabileşte că „Evaluarea impactului asupra mediului nu poate fi efectuată după ce lucrările de investiţie au fost demarate sau proiectele au fost realizate”.
  • Clarificarea unora dintre prevederile Normelor metodologice referitoare la modificările de temă din timpul executării lucrărilor de construcţii, inclusiv prin precizarea situaţiilor ce constituie modificări ale temei pe baza căreia a fost întocmită documentaţia tehnică –D.T.
  • Eliminarea ambiguităţilor generate de prevederile Normelor metodologice referitoare la „Autorizarea execuţiei unor lucrări fără întocmirea unor documentaţii de urbanism/amenajare a teritoriului”.
  • Introducerea, cu scopul simplificării procedurilor administrative pentru obţinerea avizelor şi/sau acordurilor organismelor centrale solicitate prin certificatul de urbanism, a posibilităţii de depunere spre avizare a documentaţiilor specifice şi prin sistemul de e-guvernare implementat prin punctul unic de contact electronic (PCU) organizat conform Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne, prin portalul aflat la adresa http://www.edirect.e-guvernare.ro/, pentru autorităţile şi instituţiile care sunt înscrise în sistem şi au proceduri operaţionale specifice adecvate.

Sursa: www.mdrap.ro

http://idelis.ro/2016/08/16/reguli-noi-pentru-receptia-constructiilor-2/


În ședința din data de 15.06.2016, Camera Deputaților (cameră decizională) a aprobat proiectul de lege pentru aprobarea OG 13/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor

Prin legea aprobată de Camera Deputaților se prevede ca pentru clădirile noi, prin certificatul de urbanism emis de autorităţile publice în vederea obţinerii autorizaţiei de construire, pe lângă obligativitatea respectării cerinţelor minime de performanţă energetică, se va solicita întocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată, în funcţie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător.

De asemenea, o completare adusă legea aprobată în data de 15.06.2016 este definiția “clădirii frecvent vizitată de public” ca fiind “clădire cu o suprafaţă utilă totală de peste 250 mp în care se desfăşoară activităţi cotidiene sau periodice de interes general şi/sau comunitar, social, cultural, comercial şi altele asemenea, şi care are spaţiu/spaţii cu funcţiunea/funcţiuni destinată/destinate accesului şi prezenţei publicului temporar sau permanent în acesta/acestea”.

Sursa: www.cdep.ro


rHBf1lEaSc2nsbqYPQau_IMG_0177MDRAP a publicat la data de 17.06.2016 în consultare publică un proiect de hotărâre de guvern cu privire la realizarea recepţiei construcţiilor.

Astfel, se are în vedere abrogarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat prin H.G. nr. 273/1994.

Potrivit proiectului de act normativ, recepţia construcţiilor reprezintă procesul care se finalizează cu admiterea sau respingerea recepţiei la terminarea lucrărilor de către investitor; în acest sens se definesc şi sintagmele „data de începere a recepţiei” şi „data finalizării recepţiei”.

Proiectul de act normativ specifică concret cazurile în care reprezentanţii Inspectoratului de Stat în Construcţii participă, în mod obligatoriu, ca membri în comisia de recepţie şi atribuţiile acestora în această calitate.

Se prevede că, din componenţa comisiei de recepţie fac parte în mod obligatoriu:

a) un reprezentant desemnat de către investitor, care este și președintele comisiei;

b) un reprezentant desemnat de către administraţia publică locală care a emis autorizaţia de construire;

c) specialişti cu activitate în construcţii atestaţi/autorizaţi, alţii decât cei implicaţi în proiectarea/execuţia obiectivului de investiţie;

d) reprezentanţi ai ordonatorului principal de credite (în cazul în care acesta nu este investitorul), autorităţilor administraţiei publice şi ai organelor cu atribuţii de control, după caz, în funcţie de categoria de importanţă a construcţiilor, clasa de importanţă a clădirilor, includerea acestora pe lista monumentelor istorice, etc;

De asemenea, se prevede că reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice şi ai organelor cu atribuţii de control în comisia de recepţie au drept de veto, pentru un plus de obiectivitate în derularea procesului de recepţie şi în vederea eliminării situaţiilor în care investitorul, prin votul membrilor numiţi în comisie, să ignore propunerile reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice şi ai organelor cu atribuţii de control.

Proiectul de act normativ prevede, ca obligaţie a proiectantului, întocmirea şi prezentarea în faţa comisiei de recepţie a referatelor pe specialități, în vederea evidențierii modului în care lucrările executate asigură nivelul de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile, așa cum au fost stabilite prin proiectul tehnic şi detaliile de execuţie.

Referatele pe specialități vor cuprinde obligatoriu următoarele:

a) modul de îndeplinire a obligațiilor ce îi revin potrivit prevederilor din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările ulterioare;

b) respectarea pe parcursul execuției lucrărilor a prevederilor autorizației de construire, a proiectului tehnic, a detaliilor de execuție și a reglementărilor tehnice în vigoare,

responsabilizându-se, astfel, proiectantul, în scopul asigurării asistenţei tehnice pe parcursul execuţiei lucrărilor.

Totodată, se stabilesc, printr-o enumerare specifică şi completă, totalitatea atribuţiilor comisiei de recepţie; aceasta poate decide amânarea recepţiei, respectiv poate propune admiterea sau respingerea recepţiei.

Recepţia se admite numai dacă nu există obiecţii, în vederea evitării situaţiilor în care executantul, uneori, cu acceptul investitorului nu soluţionează obiecţiile consemnate de comisia de recepţie, în termenele prevăzute de acesta.

Sursa: www.mdrap.ro


Sursa: foto Facebook Ministerul Fondurilor Europene

Sursa: foto Facebook Ministerul Fondurilor Europene

Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, vorbește, într-un interviu pentru Republica.ro, despre noul ciclu de finanțare (n.r. 2014-2020):
Rata de absorbție devine acum o obsesie puțin prematură. Toată lumea spune că rata de absorbție (n.r. pe noul ciclu de finanțare) este zero și că iar rămânem de căruță.

Realitatea este următoarea: suntem la începutul acestui exercițiu bugetar, care se întinde pe șapte ani. E drept că suntem în urmă cu procedura de desemnare, de acreditare a autorităților de management și a organismelor intermediare. V-aș da niște cifre: România are absorbție zero în momentul ăsta, Polonia are 0.77, Slovacia are 0,63, Marea Britanie are 4%. Campionul absolut al absorbției în acest moment este Finlanda, cu 14%.

Este prematur să facem o obsesie din rata de absorbție acum, haideți să facem peste 2 ani. Acum trebuie să ne concentrăm pe lansarea de proiecte. În momentul ăsta avem 40% din proiecte lansate. Anul ăsta va fi lansată imensa majoritate a ghidurilor”.
Deoarece aceasta este realitatea Ministrului Fondurilor Europene să trecem în revistă unele aspecte importante din ce înseamnă perioada de programare 2014-2020:

În luna august 2014, Ministerul Fondurilor Europene anunța triumfător faptul că Acordul de Parteneriat 2014 -2020 a fost aprobat de Comisia Europeană, România fiind cel de al 11-lea stat care a obținut aprobarea acestui document.

In perioada de programare 2014 – 2020, România beneficiază de fonduri europene in valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune.

Alocările cele mai importante sunt pentru Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) – 9,41 mld. euro și Programul Operațional Regional (POR) – 6,7 mld. euro.

La 2 ani după aprobarea Acordului de Parteneriat nu avem publicate toate ghidurile necesare realizării proiectelor și nu avem depus niciun proiect în cadrul celor 2 programe operaționale.

La imobilitatea autorităților în ceea ce privește lansarea programelor operaționale se adaugă și suspendarea inițierii și publicării anunțurilor de participare în sistemul electronic a achizițiilor publice.

Doar 13 din cele 36 de condiționalități impuse de Comisia Europeană erau îndeplinite în luna martie 2016. Cele 23 de condiționalități depind de aprobarea de Guvern sau Parlament a aproximativ 34 de acte normative. În cazul neîndeplinirii, există riscul ca programele operaționale care sunt vizate de condiționalitățile neîndeplinite să fie suspendate înainte de a începe.

De exemplu, autoritățile române și-au propus lansarea MySMIS 2014+ în luna decembrie 2014. MySMIS este un sistem web care are ca scop facilitarea schimbului de informații electronice pentru beneficiarii de finanțare. Știm că doar 2 module din MySMIS au fost lansat în luna martie 2016 (apel și cerere de finanțare) în condițiile în care aplicația trebuie să aibă 8 module funcționale (contractare, nereguli, raportare la Comisie, s.a.).

Un alt aspect foarte important este acreditarea autorităților de management, proces care este întârziat, chiar dacă acest demers trebuia sa fie inițiat la scurt timp după aprobarea fiecărui program operațional.

Niciun proiect cu finanțare din POIM și POR aferent perioadei de programare 2014-2020 nu va semna contractele de achiziție a lucrărilor și a echipamentelor în anul 2016. Există riscul major ca în anul 2016 să fie realizate doar lucrările aferente proiectelor începute în perioada 2007-2013 (proiecte fazate), fără să fie începute proiectele noi aferente perioadei de programare 2014-2020.

După cum se știe, în perioada de programare 2007-2013 a existat o capacitate administrativă slabă, atât la nivelul autorităților de management, cât și la nivelul beneficiarilor. Chiar și în cazul în care regula de n+3 se aplică perioadei de programare 2014-2020, faptul că mai sunt 4 ani în care se pot realiza și contracta proiecte cu finanțare UE ar trebuie să fie un motiv de maximă îngrijorare. Afirmația are în vedere și dezangajarea automată a fondurilor europene, în cazul în care sumele nu sunt cheltuite conform alocărilor, fără a mai aduce în discuție de presiunea asupra bugetului de stat pentru plata contribuției obligatorii către Comisia Europeană și a plăților către beneficiari până la rambursarea ulterioară.


Documentul european de achiziție unic (DEAU) este o declarație pe proprie răspundere privind situația financiară, competențele și îndeplinirea de către societăți a criteriilor în vederea unei proceduri de achiziții publice. El este disponibil în toate limbile UE și este utilizat ca dovadă preliminară a îndeplinirii condițiilor necesare în cadrul procedurilor de achiziții publice în UE. Datorită DEAU, ofertanții nu mai trebuie să furnizeze probe documentare complete și în formate diferite, astfel cum se utilizau anterior în procedurile de achiziții publice în UE, ceea ce reprezintă o simplificare semnificativă a accesului la oportunitățile de ofertare transfrontaliere. Începând din octombrie 2018, DEAU va fi disponibil exclusiv în formă electronică.

Comisia Europeană pune la dispoziție un serviciu web gratuit pentru cumpărători, ofertanți și alte părți interesate de completarea DEAU în format electronic. Formularul online poate fi completat, imprimat și apoi trimis cumpărătorului împreună cu restul ofertei. Dacă procedura se desfășoară electronic, DEAU poate fi exportat, stocat și depus în format electronic. Un DEAU depus în cadrul unei proceduri de achiziții publice anterioare poate fi reutilizat, cu condiția ca informațiile să rămână corecte. Ofertanții pot fi excluși din procedura de achiziții publice sau pot fi urmăriți în justiție dacă informațiile din DEAU sunt false, nedivulgate sau nu pot fi susținute prin documente justificative.

Sursa: https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/espd/filter#


Conform unui comunicat de presă publicat de AADR (Agenda Digitală a României) în data de 08.06.2016, în SEAP se regăsesc următoarele elemente de noutate:

  • consultarea pieței, ca etapă premergătoare procesului de achiziție publică,
  • informări despre modul de generare/completare a DUAE ca Document Unic de Achiziție European atât pentru autoritățile contractante cât și pentru operatori economici ca utilizatori ai SEAP
  • posibilitatea publicării Planului Anual de Achiziții Publice/extraselor semestriale din Planul Anual de Achiziții Publice
  • facilitatea tehnică de încărcare a rapoartelor intermediare încheiate pe parcursul desfășurării procedurii de achiziție publică, etc.

notes-933183_960_720De asemenea, se pot iniția proceduri de atribuire, fiind introdusă și procedura simplificată, care se va putea desfășura în una sau mai mai etape, iar în cadrul documentației de atribuire au fost introduse secțiuni noi precum strategia de contractare și declarația cu funcțiile de decizie din cadrul autorității contractante organizatoare de procedura de atribuire.

Vă aducem aminte că inițierea procedurilor de atribuire de către autoritățile contractante în SEAP a fost întreruptă temporar până la data de 15 iunie 2016. Conform declarațiilor oficiale, în această perioadă, Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP) nu va fi funcțional.

Sursa: Agenția pentru Agenda Digitală a României


CNADNR anunță că a demarat procesul de pregătire a aplicaţiilor de finanţare pentru proiectele încadrate drept proiecte noi, respectiv a notificărilor de proiecte fazate pentru proiectele finanţate din perioadele de programare consecutive:

* Programul Operaţional Sectorial de Transport (2007-2013) pentru faza 1;

* Programul Operaţional Infrastructura Mare (2014-2020) pentru faza a 2-a.

Astfel, CNADNR va elabora şi va depune în cel mai scurt timp aplicaţiile de finanţare pentru proiectele prioritare pentru dezvoltarea sistemului de transport stabilite prin Master Planul General de Transport.

Proiectele începute in perioada de finanțare 2007-2013, dar nefinalizate până la 31.12.2015 și care vor fi finanțate în continuare din POIM 2014-2020 sunt:

Proiectele de autostrăzi care vor face obiectul notificărilor de fazare sunt:

  • Autostrada Lugoj – Deva (secţiunea Dumbrava – Deva – compusă din loturile 2, 3 si 4);
  • Autostrada Sebeş – Turda (loturile 1, 2, 3, 4);
  • Autostrada Timişoara – Lugoj (fazarea a luat în calcul exclusiv lotul al 2-lea, în speţă lucrările conexe).

Pentru proiecte de reabilitare/ modernizare drumuri nationale urmează a fi depuse notificări de proiecte fazate astfel:

  • DN 56 – Craiova – Calafat;
  • DN 66 – Rovinari – Petroşani;
  • DN 76 – Deva – Oradea;
  • DN 6 – Alexandria – Craiova;
  • DN 5 – Bucureşti – Adunaţii Copăceni;
  • DN 73 – Piteşti – Braşov).

De asemenea, se va continua finanțarea din POIM 2014-2020 și a construcției variantelor de ocolire: Caracal, Carei, Brașov, Târgu Jiu, Suceava, inclusiv continuarea construcţiei Podului de la Giurgiu.

Proiectele noi care vor fi propuse pentru finanțare în cadrul POIM 2014 – 2020, Obiectivul Strategic 1.1. Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN – T centrală sunt următoarele:

  • Autostrada Sibiu – Piteşti (faza proiectare şi ulterior, faza de execuţie);
  • Drum expres Ploieşti – Buzău;
  • Drum expres Buzău – Focşani;
  • Drum expres Focşani – Bacău;
  • Drum expres Legătura A3 – Aeroport Henri Coandă;
  • Construcţia Variantei de Ocolire Târgu Mureş;
  • Construcţia Variantei de Ocolire Bacău;
  • Modernizarea Centurii rutiere a municipiului Bucureşti: A1 – DN 7; DN 2 – A2;
  • Modernizare DN Piteşti – Râmnicu Vâlcea – Racoviţă;
  • Modernizare DN Câmpina – Săcele;
  • Modernizare DN A1 – Titu – Bâldana – Târgovişte;
  • Varianta de Ocolire Tecuci;
  • Varianta de Ocolire Mihăileşti;
  • Măsurile de siguranţă pe DN 1;
  • Strategia ITS (faza de proiectare), precum şi alte proiecte identificate, cu condiţia includerii acestora în Master Planul General de Transport.

În data de 30 mai 2016, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a lansat apelurile de finanţare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare şi de metrou, cu un buget total de 5,8 miliarde de euro (pentru toate modurile de transport) din alocarea totală aferentă Programului Operaţional Infrastructura Mare (POIM).

Sursa: Arena Constructiilor